În timp ce o mare parte din Europa încă dezbate scenariul unui posibil război, Finlanda trăiește deja cu certitudinea pregătirii pentru orice situație. Țara nordică dispune de peste 50.000 de adăposturi antiatomice, suficiente pentru a proteja aproape întreaga populație de 5,5 milioane de locuitori.
Trauma Războiului de Iarnă din 1939-1940, când Armata Roșie a invadat Finlanda, a modelat profund mentalitatea națională. De atunci, finlandezii au continuat constant să construiască buncăre, fără a considera vreodată că amenințarea militară a dispărut complet.
Conform legislației, orice clădire cu o suprafață mai mare de 1.200 de metri pătrați trebuie să aibă un subsol protejat, echipat cu provizii pentru 72 de ore – de la apă și alimente, până la baterii, saltele și saci de dormit. Capitala Helsinki are chiar mai multe locuri de adăpost decât locuitori.
Unul dintre cele mai mari buncăre, aflat la 20 de metri sub pământ în Helsinki, poate adăposti 6.000 de persoane, fiind pregătit chiar și pentru un atac nuclear. În timp de pace, adăpostul funcționează ca sală de sport, loc de joacă, parcare subterană și teren de hochei – un exemplu de eficiență și adaptabilitate urbană.
Instructorul de protecție civilă Tomi Rask explică filosofia țării: „Finlandezii nu se mai întreabă ce ar fi dacă, ci se pregătesc pentru când”. Sistemul de ventilație, iluminatul, planurile de comunicare de urgență și chiar programul de viață subteran sunt gândite până la cel mai mic detaliu.
Prin comparație, Germania are doar 579 de adăposturi funcționale – unul la 174 de persoane – majoritatea neîntreținute din anii ’90. Finlanda, în schimb, demonstrează că pregătirea nu este paranoia, ci strategie națională.
