Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se va afla joi în fața unui rar vot de neîncredere în Parlamentul European, inițiat de eurodeputatul român Gheorghe Piperea împreună cu deputați de dreapta și extrema dreaptă. Această mișcare ar putea marca un nou punct de cotitură în politica europeană.
Motivul criticilor include refuzul de a face publice mesajele schimbate cu șeful Pfizer în timpul gestionării crizei COVID-19, acuzații legate de lipsă de transparență și utilizare inadecvată a fondurilor UE, dar şi acuzații de ingerințe în recentele alegeri din Germania și România. Pragul necesar pentru adoptare este de două treimi din voturi.
Deși acest tip de moțiune nu mai fusese emisă de peste un deceniu, Ursula von der Leyen este așteptată să supraviețuiască votului, deoarece grupurile politice majore (EPP, S&D, Renew, Verzii) au anunțat că nu o susțin. Totuși, abținerile sau absențele din aceste grupuri pot semnala o deschidere de discuții interne.
În dezbaterile din Parlament, von der Leyen a respins vehement acuzațiile, catalogându-le „conspirații venite din extrema dreaptă” și „încercări de rescriere a istoriei” privind gestionarea pandemiei. Ea a avertizat că Europa se află într-o „luptă între democrație și iliberalism”.
În ciuda pronosticurilor că moțiunea va eșua, analiști consideră că actul va slăbi imaginea politică a șefei Comisiei și va intensifica supravegherea activității sale. Criticii remarcă faptul că angajamentele grupului EPP cu partide de dreapta au provocat scindări în coaliția pro-europeană.
Votul va avea loc joi la prânz, după dezbaterile din Parlamentul European. Deși este puțin probabil ca Ursula von der Leyen să fie demisă, rezultatul contează – va arăta câtă încredere i se mai acordă în mijlocul provocărilor geostrategice cu Rusia și China.
