Tensiunile religioase se acutizează în regiunea Cernăuți și Republica Moldova, după ce mitropolitul Longhin Jar, cunoscut pentru pozițiile sale proruse, a lansat un atac public dur împotriva clericilor care au ales să părăsească Patriarhia Moscovei și să se alăture Mitropoliei Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române.
Într-o predică recentă ținută la Mănăstirea din Stălinești, mitropolitul a elogiat agresiunile comise asupra unui preot moldovean care a decis, alături de comunitatea sa, să treacă la Mitropolia Basarabiei. Acesta a fost agresat fizic și scos din biserică de propriii enoriași și colegi de breaslă, iar Longhin i-a numit pe atacatori „adevărați creștini”, acuzând Patriarhia Română de amestec abuziv într-un „alt stat și altă mitropolie”.
Preotul agresat a declarat că a decis să rupă legătura cu Patriarhia Moscovei din motive de conștiință, declarând că nu mai vrea să fie asociat cu o instituție care sprijină deschis războiul dus de Rusia în Ucraina. Tot mai mulți clerici români din regiunea Cernăuți împărtășesc acest punct de vedere, însă se confruntă cu presiuni și piedici în tentativa de a reveni în comuniune cu Biserica Ortodoxă Română.
Longhin Jar i-a catalogat pe aceștia drept „vânduți” și a acuzat România că ar urmări destabilizarea Bucovinei și a comunităților ortodoxe din nordul Moldovei. El a sugerat că Patriarhia Română ar crea conflicte între popor și preoți, încercând „să dărâme Bucovina”, într-un discurs care a reaprins tensiunile interetnice și religioase din regiune.
De-a lungul anilor, Longhin Jar a devenit una dintre cele mai radicale voci pro-ruse din Ucraina. Destituit din funcție de autoritățile bisericești ucrainene, acesta este judecat pentru incitare la ură religioasă. Deși este etnic român, el a sprijinit deschis pozițiile Kremlinului, a refuzat să binecuvânteze soldați ucraineni și a calificat Biserica Ortodoxă Ucraineană autocefală drept „a diavolului”.
Pe fondul războiului și al izolării Patriarhiei Moscovei pe plan internațional, tot mai mulți clerici români din nordul Bucovinei și din Republica Moldova caută să se reîntoarcă la Biserica Ortodoxă Română. Însă, în lipsa unei soluții canonice clare și a sprijinului instituțional, aceștia sunt deseori supuși presiunilor locale, agresiunilor și stigmatizării publice.
