Se împlinesc 31 de ani de la adoptarea Constituției Republicii Moldova, actul fundamental care a consfințit oficial tranziția țării de la regimul sovietic la un stat suveran, democratic și de drept. Constituția a fost aprobată de Parlament la 29 iulie 1994 și a intrat în vigoare pe 27 august același an.
După destrămarea Uniunii Sovietice și proclamarea independenței la 27 august 1991, Moldova a funcționat provizoriu pe baza Constituției RSS Moldovenești din 1978, modificată parțial. Nevoia unei Constituții autentice, care să reflecte noua realitate a unui stat democratic, a devenit imperativă.
În perioada 1992–1994, o comisie specială formată din deputați, juriști, academicieni și reprezentanți ai societății civile a lucrat la elaborarea noii Constituții. Proiectul a fost dezbătut larg, atât în Parlament, cât și prin consultări publice. Discuțiile au vizat aspecte esențiale: forma de guvernământ, statutul limbii, autonomia teritorială și relația cu România.
Documentul final conține un preambul și 143 de articole, care reglementează principalele componente ale statului: suveranitatea, separația puterilor, drepturile și libertățile fundamentale, autonomia locală și organizarea instituțională. Republica Moldova este definită ca stat suveran, unitar și indivizibil, cu limba română ca limbă oficială.
De-a lungul anilor, Constituția a suferit modificări importante. În 2000, președintele a început să fie ales de Parlament, iar în 2016 s-a revenit la votul direct, prin decizia Curții Constituționale. Tot aceasta a stabilit în 2013 că limba oficială este „româna”, conform Declarației de Independență. În 2024, integrarea europeană a fost înscrisă în Constituție ca obiectiv strategic ireversibil.
Curtea Constituțională garantează supremația legii fundamentale, fiind unica autoritate de interpretare și control constituțional. Constituția din 1994 rămâne o piatră de temelie pentru parcursul democratic al Republicii Moldova.
